Fasolea

Pastai sau boabe, fasolea este una din legumele mele preferate. Originara din Mexic, cu o vechime in cultivare de peste 8.000 de ani si adusa de catre conchistadori in Europa. La sfarsitul Evului Mediu apar primele scrieri despre fasole, valoarea sa nutritiva si efectele asupra sanatatii. Fasolea a fost considerata mult timp o leguma vulgara si abia la sfarsitul secolului al XVI-lea i s-au descoperit propietatile medicinale.

Astazi, exista peste 30.000 de soiuri de fasole, si este intalnita in meniul tuturor popoarelor. Principalele tari producatoare de fasole uscata sunt: Brazilia, India, Birmania, China si Statele Unite. Iar cele mai mari producatoare de fasole verde sunt: China, Indonezia, Turcia, India si Spania. Fasolea uscata are un continut de 10 ori mai mare in proteine decat cea verde.

Fasolea uscata este bogata in proteine, fibre, grasimi, carbohidranti, apa, lipide si minerale (calciu, fosfor, fier, magneziu, sodiu, seleniu, litiu, crom, acid folic, potasiu si zinc). Fasolea verde contine carbohidranti, zaharuri, fibre, grasimi, in special omga 3, proteine, vitamina a, c si calciu. Fasolea uscata poate fi considerata un substituent al carnii, deoarece contine proteine iar prin continutul sau ridicat de fier, este indicata in cazuri de astenie, apatie, colesterol crescut sau constipatie.

Datorita continutului de acid folic, fasolea este indicata femeilor insracinate iar fibrele continute au rolul de a ajuta digestia, prevenind constipatia si reduc nivelul grasimilor din sange. Cercetatorii de la Universitatea din Anvers, in 2005, au descoperit ca prin continutul sau de vitamine, in special de litiu si crom, fasolea contribuie la mentinerea sanatatii sistemului nervos, ficatului, rinichiului, pancreasului si oaselor.

Alimentatia cu fasole reduce riscul de osteoporoza, deoarece aceasta impiedica pierderea calciului din oase. Cercetarile facute de catre Sectia Medicala a Academiei Romane au evidentiat ca 80% din cei care au consumat multa fasole in timpul tineretii si varstei adulte prezinta un foarte mic risc de osteoporoza sau alte boli cauzate de lipsa de calciu, potasiu si fier.

Deasemenea, prin continutul mare de vitamina K, fasolea verde detine un rol important in mentinerea sanatatii sistemului osos. Conform studiilor recente arata ca femeile aflate la menopauza care consuma fasole verde sunt mai putin expuse osteoporozei deoarece incetineste actiunea celulelor responsabile de pierderea consistentei masei osoase.

Cercetatorii de la Universitatea din Koln, a descoperit recent ca eliberarea de suc pancreatic in intestin, care ajuta digestiea, poate fi ingreunata sau chiar blocata in lipsa unor glucide care sunt intalnite mai ales in legume precum fasolea sau mazarea. In plus, zaharurile continute de fasole previn aparitia cancerului pancreatic.

Fasole verde sau uscata fiarta in apa sau la aburi este un excelent adjuvant in cazurile de hepatita cronica si ciroza si este recomandat in astfel de cazuri consumul a cel putin 200 de grame de fasole verde pe zi.

Procentul mare de vitamine continut de fasolea verde protejeaza previne aparitia cancerului la nivelul intestinului, in special cel de colon. Consumul de fasole verde, daorita continutului de fibre impiedica asimilarea zaharurilor si previne aparitia diabetului.

Consumul de fasole verde impiedica depunerea colesterolului pe peretii vaselor de sange, astfel reducand riscul aparitiei infarctului. Rolul antiinfectios al fasolei este cunoscut de mai bine de o jumatate de secol. In urma unor studii realizate de catre Universitatea Eindhoven pe maimute infestate cu virusul hiv si hranite cu fasole zilnic, s-a constatat ca maimutele isi mareau capacitatea de aparare imunitara cu peste 30% in cazul virozelor si cu 45% in cazul bolilor microbiene. De asemenea, ele si-au creat o foarte mare rezistenta la aparitia sidei, ce ar fi trebuit sa se manifeste la 6-7 luni de la infestare.

Recent, medicii imunologi olandezi descoperit ca anumite substante organice din fasole faciliteaza cresterea numarului de leucocite "Killeri, capabile sa distruga substante sau microorganisme din sange care pun in pericol sanatatea.

Deoarece fasolea verde contine vitamina b1, are un rol major in mentinerea functiilor normale ale creierului si a memoriei, impiedicand astfel aparitia maladiei Alzheimer. Fasolea verde, prin continutul de magneziu si potasiu, este un excelent remediu pentru tratarea hipertensiunii arteriale. Consumul a cel putin 300 de grame de fasole verde pe zi timp de o luna, prevene riscul aparitiei infarctului sau accidentului vascular cerebral.

Un consum regulat de fasole verde reduce semnificativ frecventa crizelor de migrena, fiind un excelent remediu in cazurile de oboseala. Fasolea verde este un aliment indicat in regimurile de slabire, deoarece creeaza senzatia de satietate.

Atentie!
Persoanle care sufera de litiaza renala trebuie sa evite consumul de fasole verde, deoarece aceasta contine saruri ale acidului oxalic, care sunt contraindicate in cazul acestei boli.